SUGESTIA lui Tăriceanu pentru Comisia Europeană, după ce Bruxelles-ul a criticat Parlamentul pentru votul la arestarea lui Șova

Mecanismul de Cooperare și Verificare a devenit o țintă în mișcare, iar CE ar trebui să evalueze progresele „sensibile” făcute de România pentru a pregăti terenul în vederea eliminării acestui instrument, a declarat, joi, la Bruxelles, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

„Noi considerăm că în momentul de față MCV, care ar fi trebuit să funcționeze pe o perioadă limitată, a devenit un fel de țintă în mișcare care, pe măsură ce ne apropiem de el, se depărtează. Și de aceea, sugestia mea, pe care vreau s-o fac, sigur, și autorităților Comisiei este să stabilim o modalitate de evaluare clară a progreselor care au fost făcute pe cele patru benchmark-uri din cadrul MCV. Acest assessment (evaluare – n.r.) ar trebui făcut în România de către Comisie în așa fel încât să putem pregăti terenul pentru încheierea acestui dispozitiv care a fost pus în funcțiune în momentul aderării României la Schengen (la UE – n.r.)”, a declarat, joi, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, într-o conferință de presă comună cu președintele Parlamentului European, Martin Schulz.

În opinia lui Tăriceanu, România și-a atins țintele la care s-a angajat, iar progresele făcute în domeniul justiției și al statului de drept sunt „sensibile, apreciate și ele fac parte din evaluările Comisiei și sunt apreciate ca atare”. „Prin urmare mi s-ar părea logic și normal să mergem către această fază de încheiere a Mecanismului pentru a nu considera că România este – și, bineînțeles, și Bulgaria, dar eu vorbesc în primul rând pentru țara mea – să nu considerăm că există o discriminare între România și celelalte țări membre ale UE”, a spus Călin Popescu-Tăriceanu, aflat într-o vizită la Bruxelles.

Rugat să dea o definiție a MCV în fața lui Martin Schulz, Tăriceanu a explicat că, inițial, Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost stabilit ca un instrument tehnic, dar pentru a măsura progresele în domeniul justiției, al statului de drept.

„Din păcate, ceea ce am observat este că încet, încet el a început să fie folosit ca un instrument, să zicem, cu caracter politic”, a spus președintele Senatului, adăugând că „problema de fond rezidă, în principal, la Comisie care ar trebui să găsească o modalitate de a pregăti terenul pentru decizia politică care este la nivelul Consiliului”.

„Cred că este și o componentă politică, din păcate, n-ar fi trebuit să fie și, tocmai de aceea, consider că, dacă această componentă politică este avută în calcul, chiar dacă nu este recunoscută, atuncea sigur că se creează o discriminare cu care nu putem să fim de acord”, a mai spus Tăriceanu.

Ultimul raport MCV pentru România a fost publicat pe 28 ianuarie. Tonul general a fost pozitiv, dar au existat și critici, în special referitoare la Parlamentul României.

Documentul notează că „au existat speranțe ca noul Statut al deputaților și senatorilor, adoptat în iulie 2013, să introducă o abordare mai sistematică și mai coerentă, în concordanță cu principiul egalității în fața legii. Cu toate acestea, anul 2014 a continuat să fie caracterizat de întârzieri în ceea ce privește admiterea și respingerea cererilor formulate de organele de urmărire penală în vederea ridicării imunităților deputaților și senatorilor”.

„Rapoartele MCV au arătat, de asemenea, necesitatea ca aceste decizii să fie motivate. Criteriile pe baza cărora cererile sunt admise sau respinse sunt în continuare neclare și nu sunt comunicate organelor de urmărire penală”, se mai precizează în document.

După publicarea raportului, Comisia Europeană a anunțat că următorul raport MCV pentru România va fi prezentat, probabil, peste un an, pentru a oferi Bucureștiului răgazul necesar pentru a putea da curs recomandărilor sale și pentru evalua rezultatele tangibile obținute.

„Consensul cu privire la necesitatea reformelor și convingerea că progresele sunt tot mai solide câștigă din ce în ce mai mult teren, iar această tendință trebuie acum menținută. Comisia așteaptă cu interes să continue colaborarea strânsă cu România pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor MCV și a monitoriza recomandările incluse în raportul adoptat astăzi. Următorul raport oficial va fi probabil prezentat în termen de aproximativ un an”, potrivit unui comunicat al CE.

Executivul de la Bruxelles consideră că procesul de monitorizare în cadrul MCV, oportunitățile oferite de fondurile UE și dialogul constructiv cu Comisia și cu numeroase state membre continuă să reprezinte „un sprijin valoros” pentru consolidarea reformelor în România.

„Până la publicarea unui nou raport, Comisia va monitoriza îndeaproape și pe o bază permanentă progresele înregistrate, prin intermediul unor misiuni periodice, precum și printr-un dialog frecvent cu autoritățile române și cu alte state membre”, a precizat CE.

Totodată, prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, a declarat: „Continuând împreună în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, care se bucură de sprijinul neechivoc al cetățenilor, Comisia își va menține sprijinul față de eforturile României de a obține rezultate în ceea ce privește independența numirilor în funcții de conducere din sistemul judiciar, finalizarea inițiativelor legislative în curs și combaterea sistematică a corupției”.

Ulterior publicării MCV, parlamentarii români au respins, în ultimele două luni, trei cereri privind ridicarea imunității.

După ce miercuri Senatul a respins cererea DNA de încuviințare a arestării preventive a senatorului PSD Dan Șova, un oficial al Comisiei Europene a transmis MEDIAFAX că CE așteaptă o implementare consistentă și substanțială a recomandărilor din raportul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare .

„Așteptăm o implementare consistentă și substanțială a recomandărilor noastre (din cadrul MCV – n.r.). Raportul MCV din 2015 a notat faptul că deciziilor din Parlament privind permisiunea ca procurorii să-i trateze pe parlamentari ca pe oricare alți cetățeni par a le lipsi criteriile obiective”, a precizat sursa citată.

Totodată, Ambasada Olandei la București a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, că are încredere că România și instituțiile sale „iau în considerare recomandările din rapoartele MCV”.